Blog premiat

sâmbătă, 31 octombrie 2009

...pe tine cine te asteapta?



M-am intors de la Negresti cu tristete in suflet,ziua mortilor ma rascoleste de fiecare data...mai mult decat atat am fost la doua cimitire,in primul era inmormantat un vecin din coltul strazii,fratele unei bune amice de-a mea de pe strada noastra care altminteri este o strada inchisa si toti cei care locuim aici suntem foarte apropiati,ne dam binete si ne intrebam de sanatate aproape zilnic...spun asta pentru ca sunt doar 13 case pe strada...
So,ceremonia a durat destul de mult si in primul cimitir unde s-au facut si parastase(de altfel de aceea si insistase prietena sa merg pentru parastas,ridicase pentru fratele ei care murise foarte tanar...)...preotii s-au deplasat apoi in cimitirul unde imi aveam eu mortii,astfel incat totul s-a terminat spre seara...cand dupa ce mi-am asigurat animalutele cu hrana suficienta pina luni cand voi reveni la Negresti...ne-am adunat lucrusoarele si spre Satu Mare...
Cand am ajuns acasa la Satu Mare tocmai ma suna Camelia,sa-mi spuna ca ii este dor de mine.....si daca nu ma gandesc sa ma intorc in Italia...
Hm!!!si unde pui ca n-a citit blogul meu(are laptopul virusat si l-a dus la asistenta tehnica sa-l "vindece"...ce coincidenta! chiar i-am spus,"stii,tocmai ce am scris zilele trecute ca mi-e dor!"
Uite la ce sunt buni prietenii...reusesc sa te mangaie exact atunci cand ai nevoie de ei!...sau poate mie asa mi se intampla...Doamne,multumesc ca te gandesti la mine prin ei!...mai ales ca pe masina ascultasem cantecul Elenei Carstea "Mai, romane"...imi ramin in minte cuvintele....
"Cu tine cine sta la masa?...
Pe tine cine te iubeste...cand stai singur la ferestra...pe tine cine te asteapta?numai ce e scris in soarta.....cu tine cine sta la masa,sa-ti faca viata mai frumoasa?...pe tine cine te saruta cand noaptea-n par iti e cusuta?"...mi-au mers la suflet versurile...am cumparat CD -ul inainte de operatia ei...ce tare ma bucur ca i-a reusit!Sa-i dea D-zeu zile senine si sanatate multa!
Iar voua o duminica cu mult soare si bucurii!

vineri, 30 octombrie 2009

Ziua mortilor sau Luminatia


Astazi plec la Negresti,ma voi ocupa de mormintele mamei si sotului meu...am cumparat crizanteme in mai multe culori si vreau sa le pun pe morminte,florile care au fost in vara au fost prinse de ger...
Avem cu toti mortii nostri,mergem la mormintele lor,spunem o rugaciune,aprindem lumanari si punem flori.La randul nostru,si noi vom fi mortii cuiva.In aceasta zi,1 noiembrie,mai ales in Transilvania,oamenii sarbatoresc Ziua mortilor.La cimitir,amintindu-ne de cei dragi care au plecat departe,acolo,ne gandim oare la mormantul nostru va veni cineva sa puna o lumanare,o floare? ...
Cimitirele sunt iluminate de mii de lumanari si de candele si sunt animate de rudele decedatilor care participa la parastase sau se roaga pur si simplu langa mormintele celor trecuti la viata de veci.Ma bucur de un lucru :ca nu se sincronizeaza aceasta data in toate localitatile,voi reusi astfel sa merg la mormantul socrului meu duminica iar sambata asta la mama si sotul meu....ei sunt ingerii mei pazitori...
Desi pot spune ca ingerii sunt si aici pe pamant, intr-un numar mai mare ca oricand, pe masura in care stim sa fim buni cu cei din jurul nostru. Ne aduc calauzire si confirmari, dar mai ales ei ne aduc aminte de iubirea care exista in fiecare dintre noi.


D-zeu sa - i odihneasca in pace!

joi, 29 octombrie 2009

Mi-e dor...mi-e dor...mi-e dor!

M-a apucat dorul de Camelia,de iesirile noastre in oras...de locurile deosebite pe care le-am vizitat...
De tortelini...mmm!!ce buni erau cei cu branza si spanac...o sa incerc si eu zilele astea sa fac...sosul ragu a fost grozav!sper sa-mi iasa si mie la fel...



E mai mult de lucru cu ei...tocmai de aceea Camelia m-a invitat la restaurant sa mancam...


Si n-am fost singure..am fost impreuna cu prietena ei, Nadia...o fata plina de viata cu zambetul mereu pe buze,am invitat-o la vara la mine in Tara Oasului ca tot dorea sa vada Romania...

Mi-e dor de Deiszi...catelusa ei....e adorabila!



De parcul cu speciile de conifere...erau parca pregatite cu lumanarele de Craciun...



De privelistea din fata casei...

De rasaritul si apusul de soare...


De plimbarile cu masina...

De prajiturile grozave pe care le facea Maurizio...

de sufrageria unde ne faceam destainurile la o cafeluta sau un ceai....

...de Italia vazuta din avion....


de insulele din Croatia vazute din avion...trebuie sa le vad si-n realitate...de sus m-au fascinat!


Off!!!...dorurile mele...sunt cam multe nu-i asa?
Si asta n-ar fi nimnic...vorba Cameliei, eu le am pe fete...dar nici ei nu-i este usor ...ii este deja dor de mine!

O noua leapsa...

Am preluat de la Cicolatika leapsa,pe care o dau mai departe celor care vor s-o preia...

Cat e ceasul?
5.55 PM(ce chestie!!!!...imi aminmtesc ca cineva spunea sa-mi pun o dorinta cand intalnesc astfel de momente...mi-am pus-o deja)
Numele tau este?
Olga
Porecla?
Tasha
Tatuaje?
N-am(dar am fost cat pe ce sa-mi fac unul la insistentele Cameliei)
Culoarea ochilor?
Caprui .
Locul in care te-ai nascut?
Berzasca(CS)
Mancare favorita?
Waw!!!!...am mai multe mi-e greu sa ma hotarasc!
Ai fost vreodata in USA?
Nu .
Ai infasurat vreodata pe cineva cu hartie igienica?
La propriu sau la figurat?...
hmmm!!!era un joc de societate unde aveam de facut asta, sa-mi infasor cu un sul de hartie partenerul in timp record!
Ai iubit pe cineva atat de mult incat sa-ti vina sa plangi?
Da .
Ai fost implicat in vreun accident de masina?
Nu...dar era cat pe ce....Cel de sus a fost insa cu mine ca de obicei...
Crutoane sau bacon?
Amindoua...
Zi favorita din saptamana?
Vineri(inceput de weekend...normal!)
Restaurant favorit?
Nu am .
Ce sport iti place sa urmaresti?
Gimnastica
Bautura favorita?
Vodka
Inghetata favorita?
Fistic sau ciocolata
Walt Disney sau Warner Bros?
Ambele .
Restaurant fast food favorit?
McDonalds ....
Ce culoare are dormitorul vostru?
wenghe...
De cate ori ai copiat la vreun examen?
Hehehe...mi-a fost frica...n-am copiat!
De la cine ai primit leapsa asta?
Ciocolatika
In care magazin ai fi cheltuit toti banii de pe card?
Incaltaminte si librarii...
Ce faci de obicei cand te plictisesti?
Nu prea am timp sa ma plictisesc .
La ce ora mergi la culcare?
Depinde, tarziu oricum ....dupa 12 noaptea.
Cine o sa raspunda prima/primul la leapsa asta?
Cine doreste...
Cati dintre cei carora le trimiti leapsa nu-ti vor raspunde?
E liber sa faca fiecare cum crede...
Ultima persoana cu care ai luat masa la restaurant?
Prietena mea, Camelia.
Ce asculti in momentul asta?
Maria Buza - Iarta-ma
Care e culoarea preferata?
Rosu si negru..
Mare sau lac?
Mare ....dar imi place si lacul...
Cate tatuaje ai?
Ups!!m-ai mai intrebat asta!e test psihologic?!?
Ai ramas vreodata fara benzina la masina?
Nu ca cica e pana prostului...so?
Ce preferi pisica sau catel?
Iubesc animalele...am si,si deci...
Ce anotimp preferi: vara sau iarna?
Prefer vara ...clar!
Esti solo?
Da ....desi,urasc singuratatea!
Esti indragostita de cineva?
Da!!!!!!
Cit e ceasul?
6.1o PM

Mai departe pentru oricine vrea .

Florile,un hobby placut...

Nu stiu daca impartasiti cu mine parerea ca florile pot sa-ti mangaie sufletul si sa-ti aduca multa bucurie,pentru mine inseamna foarte mult...am flori peste tot!
La casa din Negresti am peste 100 de ghivece si ma rog in fiecare iarna sa nu mi le ia gerul,ca de cand am parasit casa ele cam sufera...pierd in fiecare an citeva..
La apartament insa nu-mi permit atatea,spatiul ma restrictioneaza...dar daca la casa am si in gradina si in jardinierele de la balcon si cam peste tot in curte apoi aici florile mele de suflet sunt violetele de Parma...le ador!!!!

Azi,udand florile am realizat ca toate violetele de Parma mi-au inflorit....desi am tinut lectii cu fetele inainte de a pleca in Italia sa nu cumva sa atinga frunzele la udat ca putrezesc...azi le-am mai cules citeva frunzulite moarte,le-am mangaiat si m-am bucurat ca mi-au raspuns cu florile lor minunate...am toate culorile,le tin la pervazul geamurilor si vad ca le place tare mult...
Am fotografiat doar cele din ap.unde locuiesc dar am si dincolo toate culorile,se inmultesc usor si daca vrei sa-ti infloreasca mai des,rupi frunzele de pa margini si ele dau din mijloc boboci...sunt extraordinare,stau minute intregi si le admir,nu ma satur privindu-le!




Balconul meu vara e plin de flori...imi plac mai ales muscatele pitice si neaparat rosii...






Imi plac foarte tare si orhideele,azi am descoperit ca ele vor sa-mi infloreasca iar...le am de anul trecut,le-am primit de la fetele mele in culori diferite...azi analizandu-le mai cu atentie,am vazut ca isi dau tijele pentru flori...abia astept sa le vad inflorite iar!!!!

N-am dreptul sa-mi ucid existenta cu necazuri!




Sunt zile cand simti ca sufletul este intr-o stare exploziva,simti ca nu mai poti,n-ai cum sa-l stapinesti si refulezi....azi insa ma simt mai degajata,mi-am potolit starea...stiu ca toate lucrurile mai devreme sau mai tarziu vor avea o rezolvare.Am realizat insa ca n-am dreptul sa-mi ucid existenta in placerea de-a cadea...trebuie sa gasesc solutii...si voi gasi! tot timpul am gasit!v-am spus ca sunt o luptatoare si asa voi ramine!
Am simtit ca oameni speciali,oameni pe care ii iubesc din tot sufletul sunt alaturi de mine...si fac tot ce pot sa-mi aline starea...si parca nu ma mai simt atat de singura.Ieri am simtit insa ca iubirea fragmentata e destul de greu de dus...pentru ca simti nevoia lui atunci cand ti-e greu,simti nevoia sa-l ai alaturi...necazurile impartasite sunt necazuri injumatatite....parca asa se spune nu?..prietenia indoieste bucuriile si injumatateste necazurile...
Prieteni poti avea si-n lumea necuvantatoarelor...si legat de asta o sa dau drumul la o povestioara cu talc...pentru ca cei apropiati mie vor intelege ce vreau sa spun...si ce ma doare acum...
"Un om si cainele lui mergeau de-a lungul unui drum. Omul admira imprejurimile,cand deodata isi dadu seama ca nu mai este pe pamant, ci in lumea celor drepti.Isi aduse aminte cum a murit si ca prietenul sau necuvantator murise de cativa ani. Se mira si merse mai departe,gandindu-se unde duce drumul pe care mergea.Dupa putin timp, ajunsera la o stanca alba si inalta ce se intindea pe o parte a drumului. Parea ca este facuta dintr-o marmura foarte fina. La capatul unui deal, stanca era impartita in doua de un arc care stralucea in lumina apusului.Cand ajunse in fata arcului, vazu o poarta imensa, iar strada pe care mergea era facuta din aur.Omul se indrepta spre poarta si in timp ce se apropia vazu un om care statea la un birou in fata intrarii.
Cand ajunse destul de aproape ii striga omului:
- "Scuzati-ma, unde ma aflu?"
- "Acesta este Raiul , domnule" raspunse omul de la birou.
- "Wow! Imi puteti da si mie niste apa, va rog?"
- "Bine-nteles. Intrati va rog, si o sa va aduca cineva apa imediat."
Omul de la poarta facu un semn si poarta se deschise.
- "Prietenul meu poate intra si el?" intreba calatorul si arata spre cainele sau.
- "Imi pare rau dle, nu aveti voie cu animale."
Calatorul se gandi o clipa si apoi se intoarse si isi continua drumul pe care mergea impreuna cu cainele sau. Dupa o buna bucata de vreme si dupa ce strabatu o distanta considerabila, ajunse la un drum noroios care ducea spre o ferma, poarta fermei aratand ca si cum nu ar fi fost niciodata inchisa. Nu erau garduri,si cand se apropie vazu inauntru un om sprijinit de un copac, citind o carte.
- "Scuza-ti-ma, aveti putina apa?" intreba calatorul.
- "Da sigur, este o pompa chiar aici, intrati va rog."
- "Dar prietenul meu, poate intra?"
- "Cred ca este un castron langa pompa."
Calatorul intra impreuna cu cainele sau si gasi o pompa veche,de mana,cu un castron langa ea. O umplu, bau pana se satura si apoi o dadu cainelui sau. Dupa aceea, calatorul se indrepta catre omul care citea in continuare o carte langa copac si il intreba: "Cum se numeste acest loc?"
- "Acesta este Raiul ", raspunse omul.
- "Hmm, este destul de ciudat, omul de mai inainte mi-a spus,de asemenea,ca acela este Raiul ."
- "Ahh, locul acela cu poarta de sidef si drumul pavat cu aur? Acela este Iadul ."
- "Si nu va deranjeaza ca se folosesc de numele dvs?"
- "Nuu, ne bucuram ca ei departajeaza oamenii:cei buni de cei care si-ar lasa cel mai bun prieten in urma."
Am sa inchei spunind:Doamne,multumesc ca sunt fiica Ta si nimic nu poate schimba acest lucru...visez,sper,traiesc, iubesc pentru ca Tu esti! Multumesc!

miercuri, 28 octombrie 2009

Subjugata de ganduri...



Subjugata de ganduri...impersonala,parca n-as fi eu azi...orice efort de-a iesi din starea asta ramine fara izbanda!parca totul imi este ostil azi....lumea mea mi se pare stearsa,goala....si gandurile astea deviante care nu-mi dau pace!...pfai!!!!am o durere surda in suflet....
Parca toate orizonturile mi s-au ingustat,azi mi-am pierdut si zambetul...si sunt plina de nesiguranta...am o stare paguboasa,deficienta,caut zadarnic speranta oarba a unei iluzorii scapari...nici chiar mailurile
prietenoase de azi nu mi-au alungat amaraciunea din inima...ma simt imateriala...
Si cred ca m-am saturat de sentimente si stari restrictive...m-a imbatat oare fascinatia unei sublime stari de indragostire?...imi lipseste acea tandrete culpabila din zilele in care parca gandurile mele erau libere sa zboare...
Nu stiu...chiar nu-mi explic starea...dar o las sa plece odata cu noapte...si-i cer Lui sa-mi aduca linistea sufleteasca...sa-mi aduca visele inapoi...sa-mi risipeasca amaraciunea!

O zi trista....



Incerc sa-mi corelez sufletul in cotidian,sa-mi gasesc ocupatii,sa nu fiu antrenata in tristete,dominata de ganduri care azi s-au insinuat intr-un mod perfid in inima mea...pentru ca parca simt ca gandurile mele nu-si mai gasesc imbratisarea ,sarutarea celui spre care se indreapta....dar o putere exterioara pe care n-o inteleg,parca nu-mi da pace...
Caut o muzica care sa se muleze pe sufletul meu...
http://www.youtube.com/watch?v=UXfrVrFv7jk - Secrets of my heart - ERNESTO CORTAZAR
dar ...nu-mi pot reprima starea,parca iluziile mele au iz de rugina...si vai!!!!nu sunt doar o cutiuta,sunt o lada plina...ce ma fac eu cu ele? le-as da de pomana...dar cine are nevoie de iluzii?...doar eu in nebunia mea le-am pastrat ca pe o comoara...
Azi sunt sictirita si n-am chef de nimic...si parca si toamna trece amenintator prin plinsete de ploi,cu cer innorat si ma simt acaparata...gandurile mele se intorc in trecut si ma deprima....mi-e dor de el...si plang,si parca as da manivela timpului inapoi...macar pentru citeva ceasuri....sa nu mai fiu singura...m-am saturat de singuratate!!!!!Azi traiesc in umbra amintirilor...si simt ca mi-e rece,mi-e frig...si nu stiu daca voi scapa o data de ele...e greu sa fie toamna in sufletul tau,e trist sa simti cum cad frunze ruginite...
Sa nu ma certati ca am uitat de pormisiunea facuta ca nu voi mai fi trista...sunt si eu un biet om,cu trairi firesti,si nu reusesc sa-mi gestionez tot timpul gandurile si uite ele isi fac de cap azi...le-am dat poate prea multa libertate!!!!....acum ma asupresc...
Si ca sa fie tacamul complet ma apuc de citit cartea din imaginea de mai sus...

Sa zambim putin...


Parca e nevoie si de putina voie buna pe blogul meu, ca atare mi-am propus la mijloc de saptamina sa mai postez cite-un banc...sa va binedispun,sper sa reusesc!

Un cuplu ia cina intr-un restaurant de lux. La un moment dat se apropie de masa lor o femeie foarte atragatoare si clar mai tanara decat sotia.Necunoscuta se apleaca si-l saruta pe barbat cu un gest plin de familiaritate si tandrete. Sotia hiper-revoltata intreaba:
- Cine e fufa asta? - la care sotul raspunde calm:
- E amanta mea!
Sotia riposteaza pe un ton ucigas:
- Divortez! Ma mut inapoi la mama!
Sotul nu-si pierde calmul si-i raspunde:
- Bine, daca tu crezi ca iti va fi mai bine asa. Dar nu uita ca dupa divort se vor termina vacantele in strainatate, shopping-ul de Craciun la Paris , vacantele de schi in Alpi si asa mai departe. Eu nu tin neaparat sa divortez dar nu iti voi sta in cale.
Minute de tacere in clinchet de tacamuri. Deodata se deschide usa si intra cel mai bun amic al cuplului la brat cu o femeie tanara si atragatoare. Sotia intreaba consternata:
- Cine-i tipa care a intrat cu Mitica?
Sotul raspunde fara vreo modificare in tonul vocii:
- Este Fifi, amanta lui.
Dupa alte cateva secunde de tacere se aude vocea sotiei spunand:
- A noastra-i mai frumoasa!

marți, 27 octombrie 2009

Leapsa primita de la Ana- Maria

Azi am primit o leapsa de la Ana - Maria care la randul ei a primit-o de la Bianca...
in ce consta leapsa...?"O poză haioasă și o poză de suflet"...
Hehehe...m-am tot gandit ce am eu prin PC? ...mai sa fie!sa nu am nicio poza funny?

Am gasit doar poza in care eram in pijama la Kanal D...culmea ca tocmai asta mi-au afisat-o pe site-ul cu reality show-ul la care am participat(de acolo am cules-o si eu...)lavaliera si pijamaua se potrivesc de minune...nu-i asa?...imi amintesc ca era facuta intr-o noapte in bucataria de la Kanal D...n-aveam somn si ne-am hotarit sa ne facem un ceai de tei...in oglinda(care era ca in sala interogatoriilor din filmele americane cu politisti pentru ca cei din staff ne vedeau din spatele lor..) se vede si concurenta care era cu bigudiuri pe cap(daca dati click pe poza)...dar si cea care imi face poza...eu tocmai ii spuneam:
"Elena daca imi apare poza pe net in pijama nu stiu ce-ti fac..."si na!!!!...vorba francezului:"Ai grija la ce te gandesti ca s-ar putea sa se intample..."tocmai asta le-a placut kanalistilor!!!!


Mda...si acum o poza de suflet...Huuuh!!! dar aici as avea mai multe...la care sa ma opresc?!Tot la una din timpul acelui show...(hai sa inchei in acelasi ton...) o poza in urma careia am fost botezata de cineva"lady in red"...Chris de Burgh este unul din preferatii mei..asa ca mi-a placut comparatia...si melodia imi place enorm...
http://www.youtube.com/watch?v=ejxFeS47OZ8

Si mie mi-e dor...




Ascult Rednex-Hold me for a while
...superba piesa...Tine-ma in brate ca vine miezul noptii...vorbeam cu prietena mea Camelia,ca am si uitat cum este sa astepti sa vina noaptea,cu gandul ca cel drag iti arata toata dragostea lui iar somnul sa fie ultimul lucru care sa-ti ocupe timpul...ce mai conta ca dimineata ai serviciu?e suficient sa dormi doua ore dar sa fii fericita ca esti iubita...
Asa suntem facuti,sa oferim si sa primim iubire...dar daca nu ai cui sa oferi pierzi si cealalta coordonata ,nu poti primi...si e atat de placut sa le poti avea pe amindoua...e ca o poezie,dai frau liber imaginatiei si dezvolti fantezia...pentru ca noi oamenii suntem ca si versurile care asteapta rabdatoare sa fie deslusite...
Azi cred ca cea mai dulce iubire e cea care lasa loc multor vise...vise pline de zambete calde,luminoase....
Azi cred ca m-a atins jarul amintirilor...
Azi as fi vrut sa spun adio durerilor nelamurite...dar nu pot!
Azi o stea cazatoare mi-a soptit ceva...si eu i-am raspuns:
Si mie mi-e dor....

luni, 26 octombrie 2009

Un pranz la o pensiune din regiunea Emilia Romagna

In general pe tot parcursul sederii mele la Imola,mesele s-au bazat pe preparate facute din produse bio,pe care evident la un pret mai ridicat le gasesti cu usurinta...dar ce m-a frapat au fost pranzurile pe care le-am luat la pensiuni,grozave mese...ii spuneam Cameliei ca mirosurile aromate si aspectul trezeau si mortii...
Am sa va prezint cateva imagini cu astfel de ocazii...

cam asa arata o friptura de vita(mentionez ca este o singura portie...)restul urmau sa vina...


Garnitura era din ciuperci(un soi de hribi )si cartofi pai...

Ce mi-a placut a fost carafa cu forma antica...iar vinul...mmm!!!! avea un buchet...aparte!

Mi-au placut foarte tare si ciupercile pe care le-au preparat sub forma unor jumari...tavalite prin faina si aruncate apoi in ulei incins...iar cand sunt scoase se presara peste ele sare grunjoasa,ele absorbind doar necesarul...am promis ca voi incerca la toamna si eu reteta...ca tare gustoase au mai fost!(sunt cele asezate in farfuria alba..)


Locul unde era asezata pensiunea era unul mai salbatic...l-am surprins...mi-a placut...
Camelia ma astepta la masina...rabdatoare...

San Marino -imagini

Azi am reusit sa descarc in PC-ul meu imaginile luate din drumul meu spre San Marino...
am promis ca o sa fac asta la intoarcerea mea in tara,ca atare...

intrarea in oras...

Era cam pregatit de ploaie...pfai!!ne-am zis...ce ghinion pe noi...!!!!
dar...se pare ca noi am adus soarele...


Luasem chiar si umbrele cu noi...
cerul era cam amenintator...

Au inceput primii picuri...

Dar urcand spre colina norii au inceput sa dispara...spre marea noastra bucurie...

Reusim sa parcam si atacam scarile spre centrul istoric,spre castelele medievale...


Luam la rand muzeele...





...impresionanta statuia lui Garibaldi...

intram pe stradutele cu outlet-urile...te fura diversitatea obiectelor expuse ...

intru la un magazin cu masti...
nu reusesc sa ma hotarasc usor,aleg citeva pentru suveniruri si una pictata manual pentru mine...

in drum apare o nunta...
admir nunta,dar si eleganta masinilor cu care vin nuntasii...

Urcam treptele spre castel...


Ajung chiar pe platforma de sus...
ne odihnim putin la statuia lui BB..

Urmarim de sus minunatia orasului,panorama este de vis...
ne incanta privirea....
iar prietenii mei isi mai dau o imbratisare pe care eu o imortalizez...



Ma uit de sus si ma apuca ameteala...


superb orasul...

frumosi si insotitori mei,pe care ii surprind din nou...




sau sunt surprinsa...

ne oprim la o cafenea pe o straduta care mie imi place foarte tare...


reusim sa ne racorim putin...

il intalnesc si pe Pinocchio...hehehe...ce credeati ca italienii sunt mai buni?
se lauda si ei cu ce pot...
mai intram la cite-un muzeu...



maretia vestigiilor...

dar se face ora mesei...ne oprim la o terasa....urmarim de sus multimea care nu se satura sa admire frumusetea locului...

La masa apare primul fel de mancare...
un antreu cald ...cubulete de mamaliguta cu ciuperci bine stropite cu usturoi...


apoi friptura de vita cu cartofi bagati la cuptor...

coboram spre centrul nou al orasului...dar ma mai opresc cu prietenii mei sa ma bucur de ziua minunata pe care tocmai am avut norocul s-o avem...


superbe imagini...nu ma pot abtine sa nu le fotografiez...

ne indreptam spre Padre Pio,un sfant mumificat...
Citesc inscris pe un perete un text din filozofia parintelui:
" Daca lumea ar putea vedea frumusetea unui suflet in plinatatea harului, toti pacatosii si necredinciosii s-ar converti imediat." Padre Pio





ne indreptam spre centru nou...dar cu ochii spre cel vechi...ii spun Cameliei ca simt ca odata am apartinut acestor locuri,o curtezana,ceva 'oi fi fost si pe aici...
ca tare ma simt transportata de tot ce vad...

Si parca as mai ramine...dar timpul zboara...
asa ca ne indreptam spre parcare...recuperam masina si ...la drum!



Autostrazile sunt grozave,prin panouri electronice te anunta privitor la evenimentele de pe autostrada...accidentele sunt anuntate cu citiva km.inainte, spre a nu te lua prin surprindere...


Ce pot sa spun decat ca o astfel de infrastructura ne-am dori si noi...dar,slabe sperante...